Romanian Times | Martie 2026

După victoria de la Oscar, regizoarea de origine română Natalie Musteață va ajunge la București cu o proiecție a scurtmetrajului câștigător și o discuție cu publicul ROMANIANTIMES Filmul „Two People Exchanging Saliva”, semnat de Musteata impreuna cu Alexandre Singh, a castigat premiul pentru Cel mai bun scurtmetraj live-action la cea de-a 98-a editie a Premiilor Oscar. Actiunea productiei „Two People Exchanging Saliva” este plasata intr-o societate distopica si complet absurda, unde banalul sarut este interzis prin lege si pedepsit direct cu moartea. In acest univers guvernat de reguli stricte, cetatenii platesc pentru bunurile de consum primind palme peste fata din partea vanzatorilor. A existat o egalitate rara la categoria scurtmetraj live-action, unde atat „Two People Exchanging Saliva” realizat de Natalie Musteata si de Alexandre Singh, cat si „The Singers” au castigat premiul. Aceasta reusita istorica o transforma pe Musteata inprima cineastadeorigine romana laureata a unui trofeu acordat de Academia Americana de Film. Scurtmetrajul premiat va rula pe marele ecran in fata publicului din Romania in deschiderea American Independent Film Festival 2026, eveniment programat sa se desfasoare intre 5 si 7 iunie la Bucuresti, unde regizoarea va urca pe scena festivalului pentru a participa la o discutie deschisa cu spectatorii, unde va aborda experientele personale si profesionale care au condus-o catre acest nivel de recunoastere internationala. American Independent Film Festival este organizat de Asociatia Cinemascop in parteneriat cu Voodoo Films, fiind un eveniment dedicat exclusiv Sursa: urban.ro faimoasă narațiune, devenită mitologie, din istoria suprarealismului. Nu degeaba însuși André Breton îl va desemna pe Brauner ca figură centrală a curentului pe plan internațional, drept cel mai suprarealist dintre toți suprarealiștii. Povestea: A fost odată ca niciodată tabloul lui Victor Brauner, expus în 1931, Autoportret cu ochiul scos. Lucrarea era rodul pur al imaginarului dadaist, menit să șocheze, prin ochiul stâng extras și sângerareamasivă.Dar șapte animai târziu, într-un atelier, are loc o bătaie reală, între doi tovarăși de șevalet, Oscar Dominguez și Esteban Francés, pe care Victor Brauner încearcă să-i despartă. O cupă aruncată de Dominguez îl lovește pe Brauner, care astfel își va pierde exact ochiul stâng, adică ochiul lipsă din tabloul creat în 1931: ochiul care va deveni far și radar al epocii. Vestea s-a dus repede. Acest eveniment i-a construit și consolidat artistului, în ochii suprarealiștilor, statutul de pictor vizionar , creându-se ideea că este un supra-om, dotat cu putere de prognoză, un pictor cu premoniții artistice ieșite din comun. În această perioadă așezată sub haloul auto- hipnozei, al excepționalismului, al construirii hiperbolice a universului original și specific, Victor Brauner folosește multe creaturi hibride, entități care îmbinăelementeumane, mecanice și animale (vezi, bunăoară, Lupul- masă ); un altmecanismimplicat în discursul estetic presupune utilizarea fetișismului și a magiei, legate de fascinațiile autorului pentru tarot, alchimie sau simboluri arhaice, eclectice, aduse în rezonanțe bizare din toate culturile; nu în ultimul rând, tehnica encausticii va înnobila operele perioadei cu efecte neașteptate, arhaice, în stilul tăblițelor magice sau totemice. Autorul folosea (din cauza războiului și a sărăciei materialelor) ceara de albine, rășini și culori (esența tehnicii encausticii ), bazat pe experiențele artistice ale celor din Antichitate, dar efectele au fost excepționale. Angela Baciu are vocația de a introduce în cuvinte și în texte energia viziunilor lui Brauner. Mecanism vecin cu o călătorie între planete. Cei doi se întâlnesc într-o constelație. o zi oarecare în Ouranoupoli satul de pescari peștele e mereu proaspăt bătrânii trag din pipă pisicile dorm la apus se pregătesc năvoadele un strop de retsina pentru ziua de mâine în atelierul lui Brauner e liniște Dublul mizei existențiale, avertizorul de iluzii 3. Capitolul al treilea, intitulat “sindromul ariciului șovăielnic”, depășește atmosfera de umor negru și de libertate totală. Poeta umanizează discursul. Are loc un acord tacit cu felul în care ea se focalizează pe un Brauner vindecat parțial de iluzii, întristat. Mai există doar vagi ecouri venind din primele perioade ale artistului (în care influența Dada sau de suprarealism alchimic era dominantă), oarecum suprapuse și peste construcția cărții. Prezențele neliniștitoare, instinctele și subconștientul pulsatil sunt însoțite acum de introspecții, solilocvii și dialoguri mute . În fapt, viața reală începe să prindă sens. Calea poetei-martor se deșiră printre dealuri, chemări, trenuri, halte, locuri care miros a Marea Neagră, a Europa unde zăngăne din nou armele... călătoria. cal despicat ieșire din tunelul lung și negru mânz la fir de iarbă cal despicat în patru fântâni secate fulger neașteptat cruci secerate iar îmi fac cruce imagine din tren În ultima parte a vieții sale, Brauner avea tot mai multă forță de a se desăvârși, pe măsură ce decepțiile omului îl cuprind ca niște tentacule. Din artist avangardist local, ajunge figură centrală a suprarealismului mondial. Acest halou așternut asupra operelor a intervenit ca sigiliu în perioada de exil și de Serie Neagră a artistului. Plecat de mult timp din România, în timpul ocupației naziste, Brauner se refugiase în Munții Alpi, cantonându-se într-un imaginar sumbru, vag contemplativ filosofic, dominat de figuri plate, bidimensionale, metamorfoze ce duc cu gândul la arta egipteană și precolumbiană. Era viața eu- lui contra lumii. Acest dublu al mizei existențiale a fost esența jocului creator. Instituie interogațiile biunivoce. Dar și deschiderea pentru dialog intercultural, între lumi, între civilizații. La maturitate, artistul fiind stabilit în Normandia la începutul anului 1960, uriașa expoziție-atelier-muzeu de la casa Brauner va pune, laolaltă, lucrările personale și varii artefacte achiziționate din zone geografice îndepărtate, mai ales dinAfrica și Oceania. Prin această alăturare, artistul celebrează dialogul dintre cel puțin două lumi, care sunt simultan și diferite, și asemănătoare. Modernitate și primitivism. Lumea sensibilului și lumea viziunii, a onirismului nestructurat. Discursul este mai profund, iar absurdul glisează către morală. Angela Baciu, cu o empatie de care numai artiștii sensibili pot da dovadă, preia și dezvoltă în mega-poemul său sugestiile invizibile ale lui Brauner. Galeria de improvizații ale jocului aruncă lumea în aer, pentru început. Mai apoi, în timp ce particulele plutesc bezmetic și se reașează haotic, același joc produce viziuni incluse într-un nou relief de cuvinte. Surpriză! Lumea se poate schimba. Într-o clipă. Când oglinda se sparge, fiecare ciob reflectă altceva. Totuși, ce e sus e și jos , ce e înăuntru e și înafară, deși în alt fel , spuneau încă acum mii de ani hermeticii (cel mai bine, părintele lor, HermesTrismegistus), la fuziuneadintreculturilegrecești și egiptene, dar o spun, mai recent, și tot în alt fel, și (continuare din pagina 7) Angela Baciu, Victor Brauner și Cabaret Voltaire (continuare in pagina 17) filmului independent si stilului de viata american. De-a lungul celor opt editii organizate pana in prezent, festivalul a adus in Romania o selectie riguroasa de productii independente americane recente, extrem de apreciate de critici si prezentate in premiera la evenimente majore precum Sundance, Tribeca, Telluride, Toronto, Berlin, Venetia sau Cannes. Printre invitatii editiilor trecute numarandu-se staruri precum Joaquin Phoenix, Ethan Hawke, John C. Reilly, Sebastian Stan, Mary- Louise Parker, Roberto Minervini si Jacques Audiard. Natalie Musteata detine un doctorat in istoria artei. Inainte de a regiza, ea a curatoriat un numar impresionant de expozitii pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, concentrandu-se pe studierea relatiei complexe dintre arta, limbaj si societate. Pentru a-si consolida cunostintele tehnice, cineasta a urmat cursurile unui masterat in cinema, perioada care a fost urmata de o colaborare stransa si productiva cu Alexandre Singh. Succesul proiectului lor comun a atras nume mari din industria cinematografica, actritele Isabella Huppert si Julianne Moore decizand sa se implice direct in calitate de producatoare executive.