Romanian Times | Aprilie 2026

ROMANIANTIMES Angela FURTUNĂ Cinci ani de la apariția Monumentului decisiv al Europei – Evocare: Monica Lovinescu, la 18 ani de la plecare 7 Meditații est-etice Monumentul decisiv al I. Europei Se împlinesc cinci ani, în acest aprilie, de la apariția în Franța a dicționarului enciclopedic intitulat La vie de l’esprit en Europe centrale et orientale depuis 1945 , coordonat de Chantal Delsol și Joanna Nowicki (Éditions du Cerf, Paris, 2021), ce însumează 1000 de pagini și reunește 150 de cercetători și scriitori din Europa Răsăriteană. Opera, supranumită Monumentul decisiv al Europei, a apărut sub egida La Fondation Simone et CinoDel Duca , L’Institut de France – l’Académie des Sciences morales et politiques. Chantal Delsol, membră a Academiei de Științe Morale și Politice, fondatoare a Institutului Hannah Arendt (1993) și autoare a unei remarcabile opere filosofice, alături de Joanna Nowicki, profesoară la Universitatea Cergy-Pontoise și la Institutul de Studii Politice din Saint- Germain-en-Laye, precum și colaboratoare la revista Hermès (CNRS Éditions), au îndrumat un comitet editorial format din 13 universitari din țările cuprinse în volum. Colectivul de cercetători și scriitori români a fost condus de eminentul universitar, critic și scritor Ionel Bușe (profesor de filosofie la Universitatea din Craiova și director al Centrului de Cercetări ale Imaginarului și Raționalității „Mircea Eliade”). Scopul acestei opere colective a fost acela de a reconstitui istoric și politic demersurile celor mai importanți gânditori din „cealaltă Europă”, Estul , pentru o mai bună cunoaștere reciprocă, pentru refacerea legăturilor intelectuale dintre Vest și Est și pentru realizarea unui dialog real, mediat academic și moral. La sesiunea din 31 mai 2021 a Academiei Franceze, fostul Cancelar al Institutului Franţei (L’Institut de France), și membru de onoare alAcademiei, Gabriel de Broglie a spus: „Această lucrare nu este doar o carte care poate fi citită, ci care trebuie consultată pentru reflectarea, înțelegerea, proiectarea și direcționarea tuturor cercetătorilor, experților și diplomaților ce participă la construcția noii Europe și la evoluția relațiilor internaționale”. Marc-OlivierBherer, în LeMonde nr.23764 din 4 iunie 2021, remarca: „Lucrarea este uneori deconcertantă, dar cu toate acestea este incomparabil de bogată. Modul în care este conceput La vie de l’esprit en Europe (continuare in pagina 12) La vie de-l-esprit en-Europe centrale-et-orientale depuis 1945 centrale et orientale depuis 1945 arată cât de mult ignoră Occidentul această parte a Europei. Citind acest dicționar enciclopedic, Europa se dezvăluie așa cum este, pe cât de abundentă și diversă, pe atât este străbătută de fracturi profunde. O sută cincizeci de cercetători, scriitori și artiști, veniți din țări ca Polonia, Ungaria, România, dar și din Franța, participă la acest volum. Aceasta este, fără îndoială, cea mai valoroasă contribuție a cărții: aducerea Europei la viață prin traducerea și confruntarea punctelor de vedere”. Dicționarul enciclopedic are două părți: prima parte cuprinde o serie de eseuri tematice, descriind momente, concepte și probleme specifice contextului filosofic, social și politic din Europa Centrală și de Est după 1945; cea de-a doua parte a volumului este un dicționar de gânditori din regiunea menționată, din cea de-a doua jumătate a secolului XX. Fiecare notă inclusă trebuia să se refere la acei gânditori din Est care, pe de o parte, au dezvoltat explicit în scrierile lor judecăți, evaluări, critici și intepretări despre om și lume, iarpedealtăparteaususcitatdezbateri în țările lor, influențând cultura și societatea respectivă, pe drumul democrației și al libertății de expresie. Domnul Ionel Bușe, ca redactor al volumului și coordonator pentru România, semnează cele mai multe eseuri de la secțiunea tematică semnate de autori români ( Balkans dans le cinéma , Dracula: de l’histoire au mythe, Exil roumain , Métaphysique et logique roumaine de la contradiction et de l’antagonisme , Représentation philosophique de l’Europe: C. Noica et J. Patočka , Revue «22» et Groupe pour le dialogue social ), alături de Flori Bălănescu ( Bessarabie et Bucovine du nord : les conséquences du pacte Ribbentrop- Molotov ; Déportation communiste en Roumanie ; Répressions et tortures: les expériences de rééducation dans la Roumanie communiste ; Résistances: mouvement pour les droits de l’homme (1977), grève des mineurs (1977), la révolte des ouvriers de Brașov ; Révolution sanglante ). Alte eseuri importante sunt semnate de Corin Braga ( Mythe du «poète national»:NichitaStănescu ),BogdanCrețu ( Styles littéraires et thèmes après 1989 en Roumanie ), Cosmin Dragoste ( Culture de la minorité allemande en Roumanie après 1945 ), Ioan Lascu ( Culture roumaine de frontière: Bessarabie, Bucovine du Nord, Serbie ), Liliana Corobca ( Censure communiste en Roumanie ), Haricleea Nicolau ( Cinématographie roumaine après 1945 ), Cătălin Stănciulescu ( Écoles et thèmes philosophiques en Roumanie après 1989 ), Ana-Maria Cătănuş ( Dissidence roumaine ), Lazăr Popescu ( Littérature roumaine entre 1965 et 1989 ), Daniela Iancu ( Anthropologie roumaine ), Marian Cojoc ( Canal Danube – mer Noire: une expérience du communisme stalinien ), Alexandru-MuradMironov ( Radio Europe Libre: La Section Roumaine ), Cristina Diac ( Ceaușescu: la démolition des villes et des villages ),Florin-RăzvanMihai( Ceaușescu: la révolution culturelle et le culte de la personnalité ; Roumanie et le spectre de la Russie ), Ioana Cîrstocea ( Femmes, féminisme, circulation internationale des savoirs ),SimonaCorlanIoan( Mémorieldes victimesducommunismeet de larésistance. Sighet; Phénomène «Piața Universității» ), Mioara Anton ( Industrialisation socialiste enRoumanie ; Timișoara, laProclamation ), Dan Cătănuş ( Politique internationale de Ceaușescu ), Cristina Diac ( Roi Michel de Roumanie ) și Cristina Eugenia Burtea Cioroianu ( Théâtre roumain ). Pentru partea a doua a volumului, 51 de note au fost reținute de către comitetul de redacție. Ele se referă la personalități românești din partea organizată sub formă de dicționar de gânditori central și est- europeni. În ordine alfabetică, cercetătorii români desemnați de Ionel Bușe, care au redactat aceste notițe biografice, sunt: Mihaela Albu ( Horia Vintilă ), Sorin Alexandrescu ( Mircea Eliade ), Gabriel Badea ( Sorin Alexandrescu ), Flori Bălănescu ( Paul Goma ), Corin Braga ( NormanManea ),Cristina-EugeniaBurtea- Cioroianu ( Octavian Paler ), Ruxandra Cesereanu ( Andrei Codrescu ), Virgil Ciomoș ( Nicolae Steinhardt ), Mihai Ene ( Alexandru Paleologu ), Angela Furtună ( Monica Lovinescu ), Cătălin Ghiţă ( Virgil „E oare mai bine să-ţi petreci viaţa având dreptate împotriva tuturor, sau greşind alături de toţi?”(Monica Lovinescu) Nemoianu , Eugen Coșeriu ), Roxana- AndreeaGhiță ( Paul Celan , HertaMüller ), Ion Hirghiduș ( Constantin Noica , George Uscătescu , Mircea Vulcănescu ), IoanLascu ( Ion D. Sîrbu , Ana Blandiana ), Ecaterina Lung ( Neagu Djuvara ), Mona Mamulea ( Alexandru Surdu ), Paul Marinescu ( Alexandru Dragomir , Gabriel Liiceanu ), Ștefan Melancu ( Tudor Arghezi ), Ion Militaru ( Mihai Șora ), Petrișor Militaru ( Basarab Nicolescu , Tristan Tzara ), Sergiu Mișcoiu ( Nicolae Manolescu , Andrei Pleșu ), Roxana Munteanu ( Marin Preda ), Basarab Nicolescu ( Pius Servien ), Laura Pavel ( Dumitru Țepeneag ), Petru Bejan ( Tudor Vianu ), Flore Pop ( Dumitru Stăniloae ), Ion Pop ( Eugen Simion ), Lazăr Popescu ( G. Călinescu ), Carmen Stanciu ( Eugen Ionescu , Marin Sorescu , Matei Vișniec ), Călin Teutișan ( Nicolae Breban ), Savu Totu ( Vasile Tonoiu, Gheorghe Vlăduțescu ), Mihaela Ursa ( Adrian Marino ) și Daniela Zaharia ( Lucian Boia ). II. InMemoriamMonicaLovinescu, la 18 ani de la plecare Monica Lovinescu (1923 – 2008) Am scris despre acest Model al României, în Dicționarul Enciclopedic amintit mai sus: Critic literar, memorialist, eseist, prozator, traducător, filosof şi gânditor, publicist şi jurnalist cultural celebru în presa scrisă franceză şi română dar mai ales în radio (Radio Paris, Radiodifuziunea Franceză, Radio Europa Liberă - secţia franceză) Monica Lovinescu e cea mai importantă voce feminină a exilului românesc, fiind nu numai una din cele mai respectate personalităţi care s-au opus curentelor totalitare din Europa de Est şi Centrală, dar pe de altă parte unul din importanţii critici literari din România şi din Est. Pentru consecvenţa arătată în apărarea spiritului democraţiei din Est, analiştii au considerat-o un Havel feminin. S-a născut la 23 noiembrie 1923 la Bucureşti, fiind fiica ilustrului critic literar român E. Lovinescu şi a intelectualei (profesoară eminentă de limba franceză) Ecaterina Bălăcioiu ex-Lovinescu al cărei destin se va încheia tragic, ca deţinut politic, în închisorile staliniste din România. A fost verişoara prozatorului Anton Holban, a filosofului şi scriitorului Vasile Lovinescu şi a dramaturgului Horia Lovinescu; a fost căsătorită cu poetul, publicistul şi reputatul om de radio Virgil Ierunca. Îşi ia licenţa în Litere cu Michel Dard la Universitatea Bucureşti (1946), cu o teză despre Le sentiment de la mort chez Pascal . Pleacă la Paris cu o bursă a statului francez în 1947, intenţionând să pregătească la Sorbona o teză de doctorat cu tema Shakespeare şi regia teatrală în secolul XX în Franţa . Dar este surprinsă aici de momentul abdicării M.S. RegeleMihai al României, eveniment urmat de începutul bolşevizării Estului